Catolic fiind nu m-am dat inapoi de la a lua parte la o slujba la biserica ortodoxa din cartier pentru ca eram curios cum se celebreaza aceasta sarbatoare si alt rit. Am fost placut impresionat de modul de organizare al oamenilor: mese puse in fata bisericii, grau si apa pregatite pentru sfintit si o mare de oameni.

La unele biserici am aflat ulterior ca se sfintesc si frunze de nuc care apoi se aduc acasa si se pun la stresine sau la tocul usii precum si la icoane pentru a alunga… surzenia. M-a mirat acest lucru la fel cum m-au impresionat si urmatoarele.

Se spune ca acum de Rusalii sufletele mortilor care din Joia Mare umblau printre cei vii se intorc in mormant si e o zi foarte trista pentru ele. De aceea se aduc la mormant intr-un vas de lut cirese iar intr-un pahar se pune vin pentru a le alina intristarea. Acasa nu se matura pentru a nu le arunca praf in ochi si nu se arunca gunoiul pentru a nu le da de mancare.

Lucruri vechi din popor care in zilele noastre ma indoiesc ca se mai respecta… Oricum, mi s-au parut interesante, mai ales ca la catolici nu exista un asemenea rit de Rusalii.

Fiind si eu un individ care ma consider “cetatean”, mi-am facut datoria de a ma duce la euro-parlamentare.  Sectia de votare era pusa la intrare in campus, la cantina, tocmai pentru a atrage privirile celor care ieseau de la biserica. Uitandu-ma pe liste, am dat rapid pagina peste asa numita Eba ( ma fac ca nu stiu cine e fiinta asta ) si mi-am exprimat votul pentru un partid cu traditie in Romania si cu oameni mai potriviti pentru Parlamentul European decat altii.

Am avut emotionantul moment de a ma intalni la Bruxelles anul trecut cu Ramona Manescu si cu Daniel Deianu la o sedinta si apoi la un dineu oficial, unde am ramas placut impresionat. Ei sunt persoane cu multa experienta in PE si care au un cuvant greu de spus in domeniile in care activeaza acolo.

Ramona Manescu este candidata PNL pentru PE si se ocupa cu probleme de educatie. Mi-a placut foarte mult atitudinea ei si mi-ar fi placut sa fie votul uninominal pentru ca i l-as fi dat din prima. Asa, am ramas doar cu partidul:).

Spre sfarsitul zilei am observat din pacate ca sunt in continuare destui “incuiati” care vad in PSD+PC viitorul Europei si al Romaniei. NU, fratilor, este groapa care ne asteapta sa cadem in ea daca ajung ei la putere. Sper ca electoratul din Moldova sa se trezeasca din simturi si sa aiba o atitudine potrivita la prezidentiale.

Pana atunci, spor in toate si voie buna!

Urmeaza o saptamana plina de evenimente…

Pentru cei care nu stiu, serenadele reprezinta cantece interpretate de absolventi cu chitarele in fata caminelor studentesti. Cantecele sunt special modificate pentru UMF-isti, cu versuri despre sesiunile lor, orele de laborator, materiile cele mai nasoale, etc.

Fiind invitat de o colega de clasa din liceu, am participat si eu cu alti prieteni. A fost emotionant si pentru noi deoarece am privit si eu in urma la toti anii de facultate facuti la Poli… si realizasem incet incet ca vine si momentul nostru… absolvirea din 27.  M-a facut sa ma gandesc la viata din studentie la cat de frumoasa si plina de evenimente a fost. M-a emotionat foarte tare.

Dupa aceste momente am fost invitati cu totii in camere unde am petrecut, am povestit, ne-am simtit foarte bine. In toate caminele a fost sarbatoare: flori la usi, toata lumea gatita si imbracata frumos, petreceri in camere si in salile de lectura… 

Pacat ca se termina studentia! Oricum ramanem cu amintirea celor mai frumosi ani din vietile noastre si asta conteaza cel mai mult.

Sa fiti voiosi!

Spun sa facem pentru ca impreuna cu prietena mea ne-am rasfatat cu un sejur in Bulgaria la Nisipurile de Aur. Pe langa partea frumoasa a acelei statiuni, cu plaje deosebite, atmosfera de vacanta, liniste, oameni cumsecade, am avut o parte frumoasa si interesanta cu transportul pana acolo.

In primul rand, facusem rezervare la autocar la ora 10 dimineata din C-tanta. Din cauza numarului mic de pasageri, nu s-a mai facut cursa si a trebuit sa luam alt autobuz pana la iesire din tara. Am trecut granita pe jos si imediat dupa ce am trecut ne-a luat o masina cu 2 bulgari asa la 50 de ani care au foarte de treaba. Tot dadeam din cap si ziceam Varna Varna… si ei la fel dar nu intelegeam ce ziceau. )

Am urcat la ei in masina si ne-au dus in prima localitate: Durankulak unde era un sofer care stia romana si ne-am inteles cu el pe 20 leva ( 50 RON ) sa ne duca pe amandoi la Sabla de unde puteam lua mai departe un microbuz cu 8 leva pana la Nisipuri. Zis si facut.

A fost o adevarata escapada din care am iesit chiar ieftin… 36 leva amandoi pana la destinatie: adica undeva la 100 ron impreuna.

Dupa timpul minunat petrecut acolo, ne-am interesat sa vedem ce cursa este inapoi la Sabla si aflasem la ora 15 un microbuz. Nu am avut nici un stres pana cand am vazut ca se facuse ora 16 si nu mai venea nici unul. Si ne uitam la autocarele de Romania care ajungeau in statiune si noi vroiam sa plecam…

In cele din urma am luat o foaie si am scris CT cat am putut noi de mare in speranta ca un sofer cumsecade ne va lua macar pe o parte de drum.

Bulgarii nu au oprit deloc pana cand un Jeep si-a facut loc in statia unde asteptam noi. Un barbat cu cetatenie greaca si rusa ne-a luat pana in C-tanta direct fara nici o problema pentru 40 de leva, pentru ca oricum era in drumul lui si nu il deranjam cu nimic.

Omul se ducea in Odessa pentru ca avea afaceri cu iahturi si se intalnea cu niste clienti pentru a face niste inchirieri. Stia 6 limbi si mi-a placut foarte mult compania lui.

Din C-tanta nu stia cum sa ajunga la Galati si l-am ajutat cu cel mai scurt itinerariu si pentru aceasta ne-a recompensat cu niste suveniruri bulgaresti: brelocuri, magneti de pus pe frigider, etc.

Am fost atat de incantati !

O regula de aur am aplicat si in acest caz: intotdeauna e util sa am o placuta cu destinatia dorita, astfel incat oricine sa stie unde vreau sa merg. Ca si paranteza, masina avea numarul care incepea cu CT si imediat crezusem ca e din C-tanta, cand colo era inmatriculata intr-una oras din Polonia al carui nume nu mi-l amintesc acum…

Va doresc sa incercati si voi astfel de experiente! Sunt de neuitat!

Am aflat intamplator de aceasta initiativa a guvernului de a acorda TVA de 5% pentru cei care cumpara un apartament pentru prima data. In aceasta categorie ma incadrez si eu, insa am aflat la scurt timp dupa ce am platit toate ratele la vanzator.

Problema e ca dupa ce s-au platit toate ratele, e putin mai greu sa recuperez cele 14 procente cuvenite decat inainte. Insa, cu ajutorul unui avocat sper ca se pot rezolva toate. Am fost la finante si mi s-a spus ca am tot dreptul sa cer banii respectivi si ca sigur voi castiga in instanta.

Mi-am zis atunci: de ce unii trebuie sa fie atat de dobitoci ( ma refer la cei de la care am cumparat apart. ) ? Pur si simplu la ultima rata imi puteau spune frumos: “-Nu trebuie sa platiti toata rata… Platiti doar ce ramane dupa stornarea banilor.”

Asa mi-am facut N drumuri in tot orasul ca sa incep procedurile de a recupera banii ( care nu sunt asa putini ): finante, notar, avocat, etc., drumuri de care puteam sa fiu scutit daca totul mergea ca pe roate. Dar asa e in Romania… toata lumea trage la cascaval si nu le pasa de altii…

Asa ca… aviz celor care vor sa faca tranzactii de acum inainte anul acesta in imobiliare.

Numai bine!

Cu povesti despre autostop voi reveni in zilele ce urmeaza…

Drept urmare site-ul nu va putea fi updatat cu stiri din trafic sau bancuri.

Promit ca revin rapid cu informatii noi. Va invit in continuare sa accesati site-ul www.autostoponline.ro si sa postati cat mai multe curse.

Sa ne auzim cu bine!

Din pacate, consider ca s-a facut prea putina reclama acestui concurs, despre care se spune ca are loc de ani buni. Personal am trecut de foarte foarte multe ori pe la facultate si la afisier nu era afisat nimic. Anul acesta de cateva zile am observat la mine in camin un afis cu acest eveniment.

Pentru mine e prea tarziu sa ma inscriu, desi as fi vrut si chiar cu fiecare editie sa incerc sa castig premiile puse in joc. Ramane altora oportunitatea aceasta pe care consider ca e pacat sa o rateze.

Il recomand cu caldura si va invit la o lectura in plus pe acest blog.

Numai bine!

S-o tineti tot asa, baieti! La mai mare!

Site: www.neuronu.ro

Istoria celebrarii acestei zile incepe cu anul 1948 cand Guvernatorul Pakistanului, Mohammed Ali Jinnah, a declarat ca limba oficiala a statului Pakistan limba URDU atat pentru partea de vest cat si pentru partea de est a Pakistanului.  Insa oamenii din partea de Est, acum Bangladesh, a carei limba oficiala era BENGALI, au protestat vehement.

In 21 Februarie 1952 a avut loc un miting de protest organizat de un grup de studenti.  Armata pakistaneza i-a omorat pe toti cu sange rece pentru a-si impune autoritatea.

De atunci a ramas aceasta zi in memoria celor ucisi pentru a-si apara limba materna in tara lor.

Probabil ca multi nu isi permit inca sa iasa din asa numita “stare de confort” care le prieste de bine in vremea studentiei.

Eu am decis sa schimb ceva in studentia mea si m-am inscris la un internship oferit prin cea mai mare organizatie de studenti din lume, AIESEC.  Am plecat in Germania 3 luni si am avut parte de cele mai frumoase momente din studentia mea de pana atunci. Mediul de lucru si interactiunea cu alti oameni m-au ajutat sa imi dezvolt si alte caracteristici printre care si sensibilitatea culturala. E un fenomen extraordinar sa cunosti alte mentalitati, alte conceptii de viata.

Da, pot sa spun ca am reusit sa ies din starea mea de confort si sa ma confrunt cu tot ceea ce insemna traitul pe cont propriu, departe de casa, parinti, cunostinte, etc. Nu mi-a fost asa greu pentru ca mi-am facut rapid prieteni si  m-am descurcat.

Pe langa asta, am si prins ceva experienta in domeniul IT si am profitat de fiecare week-end sa evadez din oraselul in care locuiam si sa ma plimb hai hui prin toata Germania.

La sfarsit vreau sa subliniez faptul ca in orice companie mare in care te-ai duce, sa treci in CV un internship facut in timpul studentiei conteaza si cantareste destul de mult in ochii angajatorului.

Singurul regret pe care il am e ca nu am reusit sa plec de mai multe ori pe timpul verii in alte tari. Dar toate se intampla pentru ca asa trebuie sa se intample.

Va doresc o studentie plina de cat mai multe internshipuri!